miercuri, 25 decembrie 2013

Sunt atat de recunoscatoare ...


In ultimii ani Craciunul devenise o zi ca oricare, o zi de care uitam sa ma bucur si mai ales sa o impart cu ceilalti. Bucuria nasterii lui Isus era umbrita: de perceptii diverse, majoritatea negative, de lipsuri, mai ales de natura emotionala, de neitelegeri si neacceptari. N-am constientizat ca tocmai asta ar fi putut sa ma scoata din starea de letargie si sa ma readuca pe linia de plutire.

Anul trecut am ales sa ma bucur de Craciun si nu mi-a pasat de loc de ceilalti din jur, eu l-am invitat pe Isus sa sarbatoreasca impreuna cu mine, doar este ziua lui si m-am bucurat ca el mi-a raspuns cu caldura si lumina. De fapt el o face pentru oricine, nu ca as fi eu mai cu mot, doar noi nu vedem. Anul acesta inainte de Pasti am hotarat sa-mi schimb viata radical. Lumina pe care am luat-o la Pasti mi-a ramas in suflet si m-a ajutat sa trec peste toate greutatile, mai ales cele de perceptie. Anul acesta cadourile de Craciun au venit unul dupa altul, care mai de care, unele fizice, altele spirituale, toate utile, necesare, extraordinare. Mai ales in ajun cadourile de toate felurile s-au apucat sa curga, unul dintre ele extrem de neasteptat si minunat.

Si iata-ma acum, celebrand cu bucurie nasterea Mantuitorului, chemand la masa mea pe sarbatorit, arhanghelii si ingerii si pe toate entitatile de lumina care au avut placerea sa se alature. Chiar daca am fost fizic mai mult singura in seara de Ajun, n-am simtit decat lumina, caldura si iubire. Sunt extrem de recunoscatoare. Iubirea ce-mi umple sufletul nu o pot descrie, va doresc sa o simtiti.

Daca eu credeam ca nu mai am ce surprize sa primesc, m-am inselat. Am primit dimineata la prima ora o colinda pe telefon, inca una in jurul pranzului, apoi am vorbit cu doua prietene vechi pe facebook, de care nu mai stiam nimic de 25 de ani. Apoi parintii mei m-au asteptat cu masa plina, desi de cand nu mai mananc carne le e destul de greu sa faca mancare separata pentru mine si am pus tara la cale.
Singura suparata a fost Alia, pisicuta mea, care a fost transportata infofolita in brate de la mine pana la ai mei si inapoi, lucru deloc pe gustul ei. Dar si pe ea au asteptat-o surprize, pentru ca parintii mei o adora si o rasfata excesiv. Chiar daca e o salbatica si inca nu stie sa se poarte frumos.

Sunt atat de recunoscatoare pentru aceste minuni, multumesc lui Dumnezeu si tuturor ajutoarelor lui pentru ca mi-au spulberat teama ca ma voi simti singura de sarbatori si ca voi fi trista! Am fost atat de fericita in zilele astea, am avut parte numai de bucurii, de surprize si de impliniri! Multumesc si ingerilor intrupati care au amplificat fericirea mea zilele acestea si le doresc sa fie rasplatiti regeste, de o mie de ori cu cat au daruit!

Cu dragoste,


Iulia  Vulpe


duminică, 22 decembrie 2013

Curatirea de molozuri

E greu sa scoti la suprafata neacceptari si interpretari ale trecutului care te-au tinut blocat atata vreme intr-o stare de letargie, intr-o stare de amorteala pe care nici macar nu o puteai constientiza. Va spun asta din experienta. Ma chinui de sase luni sa revin la o forma pe care o cunosc si mi-o doresc, dar tot imi scapa printre degete. Am hotarat sa fiu fericita in fiecare zi si imi iese in proportie de 90%, dar mai am acest 10% care ma deranjeaza, ma scoate uneori din sarite...
Ce sa fac cu aceasta parte din mine care nu vrea sa-mi dea pace? Ce sa fac cu aceste framantari care nu ma lasa sa fiu si sa ma manifest asa cum imi doresc? Ego-ul meu nu vrea sa se lase educat, nu vrea sa colaboreze. Ii e frica. Are impresia ca-si va pierde identitatea. Ii e greu sa accepte ca uniunea cu sinele superior ii poate fi benefica. Si atunci ascunde cu disperare in colturi ale mintii pe care nici nu le banuiesc tot felul de resturi, tot felul de nimicuri. Ma straduiesc sa le gasesc dupa dara de firimituri lasata de acestea... Dar nu e usor.

Munca de a scoate la suprafata neacceptari, senzatii de disconfort, interpretari gresite, incapatanari si alte cele de felul acesta este foarte anevoioasa. Una din prietenele mele imi tot spune: “nu te grabi sa le scoti pe toate o data, le vei bloca... ai tot timpul din lume...” Stiu ca are dreptate, mi-as dori sa fie asa de simplu de facut cum pare. Dar eu vreau sa scap de ele acum. De ce nu le pot gasi pe toate, de ce trebuie sa astept? Pentru ca toate se intampla la timpul lor.
Da, stiu raspunsurile... Vazute pentru altii sunt extrem de logice, dar ce te faci cand trebuie sa le aplici in viata ta? Stiu ca trebuie sa ma detasez, stiu ca trebuie sa las lucrurile sa se intample, stiu ca nimic nu are loc la intamplare. Dar le stiu constient. Le inteleg. Pentru ceilalti le simt. Pentru mine imi este extrem de greu sa le simt. Sa trec dincolo de bariera impusa de ego si sa las sufletul sa strige libertatea pe care o simte si de care are nevoie...
Cea mai grea munca nu este sa-i ajuti pe altii, este sa te ajuti pe tine. Chiar daca cer ajutor si il primesc, tot eu trebuie sa trag de ego si sa-l conving sa-mi mai dea cate ceva din ceea ce a ascuns. Prietenele mele ma ajuta, meditatiile deasemenea, Dumnezeu si ingerii sunt si ei cu mine, dar tot eu trebuie sa scot in constient si sa simt in inconstient totul.

Fiecare operatie de extragere este obositoare, dar rezultatul este sublim. Ceea ce simti atunci cand mai eliberezi cate ceva de la inchisoarea ego-ului, nu se compara cu altceva. Merita intreg efortul, toata furtuna si tot disconfortul. Bucuria imensa va fi atunci cand sufletul se va simti curat si liber, atunci cand ego-ul va hotara sa devina partener, nu inamic, atunci cand va intelege ca nimeni si nimic nu-i vrea raul...
Va doresc fiecaruia sa va apucati de propria curatenie, este momentul propice... Planeta este in plina transformare, hai sa o urmam si noi, fiecare cu cate putin, aducand astfel contributie la curatenia spirituala generala.

                                               Cu dragoste,

                                                 Iulia Vulpe


luni, 16 decembrie 2013

Ma trezesc din amorteala...

Nu am crezut ca o relatie poate sa te transforme intr-o fantoma. Dar asa mi s-a intamplat. Am adunat atat de multe frustrari, negari, neacceptari in aceasta relatie de care nici macar nu eram constienta. Mi-a fost greu sa ma mai vad eu pe mine ca pe o persoana  inteligenta, frumoasa, ca pe o femeie. M-am pierdut eu pe mine in lunga perioada de negare. Am pierdut respectul de sine si increderea in mine si cred ca am pierdut putin si din  identitate.  Nu dau vina pe fostul meu partener. Nu e vina lui ca eu am ales sa accept si sa inghit diverse situatii in care m-am simtit neconfortabil. Asta imi apartine.
Dupa ce ne-am despartit, am inceput sa ma reasamblez, dar nu am acceptat pe nimeni in viata mea. Am aflat ca fericirea este doar a mea, nu tine de nimeni in afara de mine. Ca eu sunt singura care ma pot face fericita. Dar pentru ca sunt om, am nevoie de apropierea altui om langa mine. Dar cum sa se apropie oricine de mine daca eu sunt tepoasa si aricioasa? E foarte greu. Asa cum noi suntem cei care atragem oameni in viata noastra, tot asa noi respingem oamenii pe care Dumnezeu ni-i trimite in cale, ca raspuns la rugaciunile noastre. Dar uneori, desi ne dorim cu disperare, nu vedem ca ceea ce ne dorim este in fata noastra.
In viata mea au intrat tot felul de oameni, tot felul de barbati, pe care eu nu i-am vazut, pentru ca aveam ochelari de cal. La un moment dat am descoperit ca in jurul meu sunt foarte multi barbati care ma vad, desi eu ma simteam invizibila. Si cand am facut aceasta mare descoperire, am constatat ca sunt singura care nu las ca lucrurile sa se intample. Apoi a aparut un barbat pe care l-am vazut. Si am fost constienta ca si el m-a vazut. A fost magulitor, interesant, altfel decat tot ce traisem pana atunci. M-am simtit iar de 15 ani. Am inceput sa clopotesc, sa ma dezmortesc si sa ma trezesc la viata. Nu pot sa spun ca a fost dragoste la prima vedere. De fapt nici la a doua, nici la a zecea. Il cunosteam de mai mult timp si imi placea sa port discutii lungi cu el, doar ca nu l-am vazut cu ochi de femeie.
Am inteles in sfarsit ca perioada de amorteala s-a terminat. Ca incep sa atrag si sa fiu atrasa de alti oameni si ca ii vad asa cum sunt ei. Atunci cand am descoperit asta, am constat si ca intre noi exista multa chimie. N-am stiut cum sa reactionez, prima reactie a fost de a ma ascunde in carapace. Norocul meu ca nu sunt singura pe lume si ca prietenele mele mi-au tras una dupa cap sa ma trezesc din amorteala. Am lasat lucrurile sa se intample, am acceptat tot ce venea catre mine si am constat ca nu musca, dimpotriva, imi place si ma simt mai usoara, mai vie, mai plina de lumina. Totul dansa in jurul meu si inauntrul meu. Natura a facut si ea tumbe si a tinut cu mine, de parca ea ar fi fost indragostita, nu eu. Ingerii au cantat si au dansat cu mine.


Am inceput o relatie pentru care nu stiam daca sunt sau nu pregatita. Acest om a adus multe schimbari in constientul meu. M-a facut sa fiu in primul rand consienta de mine, de calitatile mele, de temerile mele, m-a ajutat cu multa blandete sa trec peste ele. Si chimia dintre noi a ramas, chiar s-a amplificat. Poate si curiozitatea a avut rolul ei. Oricum, schimbul energetic si de informatii dintre noi m-a trezit la realitate. Am reusit sa ma transform la nivel energetic, sa-mi ridic vibratiile, sa deblochez chakrele si sa ridic energia Kundalini pana in Merkaba. A fost minunat, inaltator, deosebit. Si cu toate astea m-am speriat, am incercat sa opresc totul, sa neg ceea ce simteam. Nu stiam ca pot face asa ceva altfel decat intr-o meditatie. Mi-a luat o zi intreaga pentru a intelege ca de fapt nimic nu e intamplator, ca totul se intampla pentru ca suntem pregatiti si am cerut lucrul acela. Multumesc tuturor celor care au fost langa mine, intr-o forma sau alta. Multumesc ingerilor care m-au ghidat sau mi-au ghidat prietenele pentru a ma ajuta sa scot in constient diverse lucruri.
Nu stiu daca aceasta relatie are sau nu un viitor, nu ma intereseaza in acest moment, dar sunt fericita  si ii sunt recunoscatoare acestui barbat pentru toate darurile spirituale pe care mi le-a facut. Stiu ca viata are pentru mine numai lucruri bune, pe care le astept si imi doresc sa pot sa le accept, fara ca mai incerc sa pun piedici sau ziduri. Viata este asa cum ne-o facem noi. 
Hai sa incepem sa ne facem viata frumoasa!

Iulia Vulpe



duminică, 8 decembrie 2013

Prima intalnire cu ingerii...

.
 E greu sa stiu daca aceea a fost prima intalnire cu ingerii, dar aceea a fost prima constienta. De ceva vreme faceam uleiuri cosmetice si cu efect terapeutic. Si pentru ca timpul nu-mi ajunge niciodata, eram in viteza, ca deobicei. Imi amintesc ca aveam intr-o mana vreo 10-15 sticlute de ulei intr-o plasa mare si in cealalta mana rucsacul cu notebook-ul si agenda. Pentru ca trotuarul era ca dupa bombardament si pentru ca ma grabeam, m-am impiedicat si era cat pe ce sa dau cu nasul de pamant si sa sparg toate sticlutele si laptopul, deasemenea. Si cu toate astea ceva sau cineva m-a tinut, de parca pieptul meu era impins in spate si am facut niste pasi nefiresti, fara vreo legatura cu realitatea, de parca eram o papusa de carpa pe care o manevra altcineva. Cine s-a uitat atunci la mine sigur nu a inteles cum de nu am cazut. Dupa ce m-am echilibrat, m-am oprit, am multumit si am inceput sa plang. Nu puteam intelege ceea ce tocmai se intamplase. Stateam buimaca in mijlocul trotuarului si incercam sa gasesc o urma de logica, o urma de rational in acest eveniment si nu reuseam decat sa devin si mai bulversata. Apoi dintr-o data am inteles. Cineva are grija de mine si nu poate fi decat un inger. Atunci nu stiam, dar a fost arhanghelul Mihail.

Atunci a fost primul meu contact constient cu ingerii. De atunci am tot experimentat intalniri sau ghidari din partea ingerilor. Dupa ce am fost initiata reiky mi s-a spus ca am primit niste ingeri care ma insotesc si cu care ar fi bine sa intru in contact. Asa am si facut. Desi stiam ca am doi ingeri mari in preajma mea, nu stiam mai nimic despre ei. Stiam ca unul este luminos si blond, pentru ca il vazusem in meditatie si ca se afla in dreapta mea si celalalt mai putin vizibil, mai timid, aflat in stanga mea. Asa credeam eu, ca e mai timid, dar de fapt vibratia lui era mult mai inalta decat a mea si nu reuseam sa-l vad clar. Era mai mult ca o ceata sau ca un val de material.

Am fost in biserica din Piata Crucii si m-am rugat. Atunci am aflat cum se numesc cei doi. Cel din dreapta mea, imbracat in haine vaporoase violet este arhanghelul Zadchiel, iar celalalt, cel din stanga mea, arhanghelul Raziel. Misiunea mea este legata de acesti doi arhangheli. Inca nu stiu foarte clar ce anume  trebuie sa fac cu fiecare dintre ei, dar de fiecare data cand am nevoie de ei, ma ajuta si imi arata ca sunt langa mine.

Dar nu numai ei sunt in preajma mea acum. De fiecare data cand cer protectie, Mihail impreuna cu ceata lui de ingeri vine sa ma protejeze. Am invatat in timp sa cer protectie lui Mihail si le-am spus si altora sa o faca. Mihail vine cu drag ori de cate ori aveti nevoie si va infasoara in lumina sa albastra-purpuriu. Desi umblu mult dupa lasarea intunericului si nu neaparat pe cele mai luminate strazi, de fiecare data ma simt in siguranta si linistita dupa ce Mihail imi ofera protectia sa.

Am cerut ghidare pentru a alege cea mai scurta cale catre diverse locatii, mai ales atucni cand eram grabita. Mi s-a intamplat de foarte multe ori sa cer ajutor si mijloacele de transport sa vina una dupa alta si mai ales in  ordinea in care aveam eu nevoie. Atunci cand ma grabesc si merg pe jos, mi se intampla sa nu stau la semafoare, pentru ca toate se pozitioneaza pe verde. O data eram pe trecere de pietoni si o masina venea cu viteza spre mine. Eram deja la mijlocul strazii si nu stiam ce sa fac, sa ma intorc sau sa alerg mai departe. Pana sa ma hotarasc eu, am fost trasa de pe trecerea de pietoni. Nu era nimeni langa mine, dar eu eram trasa de mana inainte.

Ma urmaresc numerele repetitive, in special 11, ma urmaresc literele x, y, z si literele dublate. Fie ca e vorba de numere de masini sau reclame, mie imi cad ochii in principal pe acestea. Orele fixe deasemenea ma insotesc pe tot parcursul zilei, iar daca nu sunt fixe, sunt compuse din cifre care se repeta. Deasemenea gasesc pene in locurile cele mai diverse. Deobicei unde nu ar avea ce sa caute.

Arhanhelul Rafael m-a ajutat nu o data sa ma vindec sau sa vindec pe altii. Pisicuta mea, care  acum are aproape 4 luni s-a imbolnavit intr-o zi pe cand avea 2 luni. Tocmai o deparazitasem intern si probabil de la pastiluta de deparazitare s-a simtit rau. A fost apatica toata ziua, eu am avut treaba tot timpul si nu stiam ce sa fac cu ea. A ramas cu un prieten, care din 2 in 2 ore imi spunea starea ei. In loc sa se simta mai bine era tot mai rau. La un moment dat m-a sunat sa-mi spuna ca are nasul uscat si febra mare. Atunci l-am rugat pe Rafael sa ma ajute. Sa reverse lumina sa verde smarald peste Alia si sa coboare febra si sa o faca bine. Dupa jumatate de ora, prietenul meu m-a sunat sa-mi spuna ca Alia e bine, nu mai are febra si s-a dus sa manance si s-a si jucat putin. Alia a acceptat neconditionat ajutorul divin, iar acest lucru s-a vazut imediat. Animalele sunt incredibile, asa cum sunt si copiii. Ei accepta mult mai usor si vindecarea se face foarte repede. Ar fi extraordinar daca si noi ceilalti am avea atat de multa credinta incat vindecarile sa se faca instant, dar din pacate noi nu acceptam ajutorul, fie pentru ca avem impresia ca nu-l meritam, fie pentru ca nu credem ca putem primi un astfel de ajutor rapid de la cineva.

Mai am multe de povestit, dar pentru seara asta cred ca ajunge. Magia sarbatorilor a inceput. Sa nu uitati ca minunile se intampla, daca le dati voie. Dumnezeu sa va ocroteasca prin ingerii lui!
  
Cu dragoste,
Iulia Vulpe



sâmbătă, 7 decembrie 2013

EU te iubesc pentru că EȘTI

Sunt zile și zile, unele mai senine, altele mai întunecate ... Se pare că în ultima săptămână am mai avut de trecut câteva hopuri, am mai avut de descărcat unele conștientizări, am mai avut de curățat un raft din cămara sufletului meu.
Ce faci când te simți trist și nu prea știi de unde să te aduni ? Am încercat de-a lungul timpului mai multe metode dar singura care a dat rezultate a fost: privitul în oglindă. Așa că m-am postat în fața oglinzii din baie și m-am privit. Și nu mi-a placut ce văd ... Ochii roșii și încercănați, părul cărunt care a crescut și se vede urât, comisurile gurii puțin lăsate, umerii prea lați, sănii prea mari ... și m-am oprit aici cu scuza că atăt văd din cauză că oglinda este mică. Și am început să plâng ... ca o constatare, plâng destul de des în ultima vreme ... Am început să vorbesc cu mine:
- Cine ești, că nu te recunosc ?!
- Sunt CINE vrei TU să fiu ...
- Eu nu vreau așa ceva !!
- Atunci privește-mă cu alți ochi, privește-mă în adâncul meu ... Poate că ai cam evitat asta în ultima vreme ...
M-am oprit pentru că aceste vorbe m-au enervat. Ce mai vreți de la mine ?! Nu am făcut până acum tot ce am putut, nu am suferit destul în viața asta, nu am primit destule lecții, nu am ajutat și ajut atâția oameni zi de zi ?!!!
- Când o să mă simt și eu fericită, împăcată cu mine și cu viața mea ?!
- Atunci CÂND o să vrei TU ...
Nu m-am liniștit deloc, din contră ... m-am enervat și mai tare ... Am înțeles că nu îmi este de ajutor să mă cert eu cu mine și cu ghizii mei.

Am închis ochii .... Și din nou am întrebat:
- Cine ești tu ?!
- EU SUNT ...
- Bine, bine ... lăsați-mă cu chestiile astea ... am nevoie de ceva concret, real !
- Este cât se poate de real ...
- EU SUNT ?! ATÂT ?!
- Este cel mai real fapt ...

Am tras adânc aer în piept. Am deschis ochii și m-am privit. Vroiam mai mult de atât, credeam că merit mai mult de atât. Am închis din nou ochii și .... am văzut LUMINĂ ...
- Uite, EȘTI LUMINĂ ...
Și sufletul mi s-a umplut de căldură. Am simțit lumina și căldura cum se răsfiră în tot corpul și mă înconjoară. Și atunci le-am văzut ... Mi-am văzut aripile: albe, fine, blânde, calde și atât de frumoase ... Am simțit că sunt atât de ACASĂ ... am simțit cât de mult sunt iubită, am simțit cât de mult sprijin primesc, am înțeles că tot ce trăiesc mi-am asumat cândva și am făcut-o cu multă responsabilitate.
- Este minunat că îți urmezi calea ... e bine să o faci gândindu-te și la tine ... fi blândă cu tine și cu sufletul tău. Tot ce trăiești este exact CE și CUM este menit să fie. Indiferent ce alegere faci, nu greșești. EU TE IUBESC ... pentru că EȘTI !

Mulțumesc.
Monica Turic


marți, 3 decembrie 2013

Despre cum se naste un fluture ...



Fiecare are o poveste mare, compusa din mii si mii de povesti mici. Povestea mea mare e foarte bogata, dar azi va spun o poveste mica...

Din 2008 cand a inceput criza financiara, la mine toate lucrurile au inceput sa mearga anapoda. Partea financiara scartaia, partea sentimentala era si ea undeva pe langa linia de plutire (mai sus sau mai jos, depinde de moment), dar n-am lasat pe nimeni sa stie ce e in inima mea, nici macar pe mine. Dar in noaptea de Revelion din 2010, am ramas singura acasa,  pentru ca m-am simtit rau. Atunci toate emotiile si negarile au iesit la suprafata ca un vulcan. Au erupt pur si simplu, iar eu n-am stiut ce sa fac cu ele.

Atunci l-am rugat pe Dumnezeu sa faca ce crede cu viata mea, pentru ca eu nu mai stiu si nu mai pot sa o gestionez. Am avut o revelatie. Dupa ce am lasat tot bagajul la picioarele lui, m-am linistit brusc. Atunci am inteles ca asta e calea. In viata nu am cerut prea multe lui Dumnezeu, pentru ca nu am crezut ca merit.Cel putin nu constient. Insa in acea noapte am stiut pur si simplu ca tot greu a trecut.

Mi-am recapatat seninatatea si am inceput sa fac lucrurile care imi placeau cel mai mult. Sa ajut oamenii. Chiar daca atunci nu stiam ce e liberul arbitru, chiar daca am mai intrat cu bocancii in viata unor oameni, am avut privilegiul sa fiu acolo cand unii sau altii au avut nevoie de mine.

In 2011 am vandut terapie magnetica tinand prezentari pentru cei interesati si am inceput sa ma vindec sufleteste (le multumesc celor de la Swisana pentru ca m-au primit in familia lor). Am inceput sa slabesc, pentru ca la 92 de kg si 1,58 m e mai greu sa faci fata statului in picioare 2-3 ore pe prezentare. Mai ales ca tineam cate 2 pe zi. In jumatate de an am slabit 7 kg, fara effort si fara dieta, doar cu L-carnitin si multa miscare. In acea perioada tiroida mea se manifesta agresiv, eu avand hipotiroidism si fiind alergica la hormonii tiroidieni sintetici. Am folosit un colier cu magnetita ferica si in 2 luni diametrul gatului meu s-a diminuat cu 2 cm, iar eu am devenit tot mai calma. Cu un an inainte descoperisem niste sapunuri minunate, facute de o fata minunata, care mi-au schimbat complet textura pielii si a firului de par, iar eu am inceput sa caut o solutie pentru o situatie grava a unei persoane dragi mie. In timpul cercetarilor am descoperit ca de fapt pasiunea mea este legata de facultatea pe care am termint-o, fizica-chimie cu master in bio-chimie. Asa s-a nascut un vis, o speranta, Nierre. Am finalizat cercetarile, iar produsul lor, uleiul regenerant pentru epiderma, m-a bucurat si m-a uimit. Atat de complex si pentru a ajuta atatia oameni... Atunci nu stiam, dar a fost un cadou de la ingeri. Si le multumesc pentru asta, din tot sufletul.

Dar ce sa fac cu aceasta comoara? Chiar daca eu stiam ce face si cum poate ajuta, cum sa conving lumea de acest lucru? Asa ca familia mea si prietenii mei au devenit cobai de buna voie, iar feed-back-ul pe care l-am primit de la ei a fost inaltator. Am creat in parteneriat cu ingerii, un produs  perfect.

Anul trecut, in timp ce nu cautam nimic special, brandul unui prieten, m-am intalnit cu o prietena care ma voia in echipa ei. Nu voi intra in detalii legat de job, dar vreau sa va amintesc, sunt comvinsa ca stiti, ca oamenii vin in viata noastra cu un scop prestabilit. Amandoua stiam ca viata noastra are un traseu comun si o misiune comuna, dar daca prietena mea stia la nivel constient, eu stiam doar la nivel inconstient. Am creat in doar o luna o echipa de 150 de oameni, doar partea mea de echipa si mi-am demonstrat atunci ca pot face orice, desi nu am fost platite nici una din noi pentru munca noastra. Mai tarziu, tot ea m-a initiat in reiki. Alta revelatie. 

Dupa o perioada de purgatoriu in care am lasat in spate vechile tipare energetice, m-am regasit pe mine, eu cea adevarata si constienta de maretia Creatiei Divine. Atunci am aflat ca am langa mine ajutoare, arhangheli, ghizi spirituali si animalute protectoare. Arhanghelii care ma insotesc sunt Zadchiel si Raziel, dar mai e si Mihail, care imi ofera protectie neconditionata, Metatron, Azrael, Gabriel, Chamuel, Haniel, Raguel Sandalfon si toti ceilalti. Intr-o zi m-a vizitat un arhanghel de care nu stiam, dar care mi-a umplut inima de bucurie, Aramiel – arhanghelul iertarii... Daca nu puteti sa iertati sau sa va iertati, chemati-l. El va va ajuta cu multa dragoste.

Intre timp viata mea a mai facut o curatenie generala, m-am despartit de barbatul pe care l-am iubit 23 de ani si caruia ii multumesc pentru lectiile invatate impreuna. Si viata mea isi urmeaza cursul, calea pe care am ales-o la intrupare, mai lin sau mai greu, depinde de fricile mele, de neacceptarile mele, de dorintele mele si de credinta mea...
Eu m-am transformat din cocon in fluture, ceea ce va doresc tuturor!
Va doresc deasemenea ca tot ce e benefic pentru voi sa vina in calea voasra!

Cu dragoste,
Iulia Vulpe



luni, 2 decembrie 2013

Mesajul îngerilor pentru luna DECEMBRIE 2013

Iată că am ajuns și la ultima lună a anului, care vine cu BUCURIA și MAGIA sărbătorilor de iarnă.

Prezența arhanghelilor Zadkiel și Haniel ne face însă, să conștientizăm că procesul nostru de evoluție continuă. Este o lună în care ne vom centra atenția pe noi și pe cei dragi nouă. Este o lună în care schimbările continuă și, fiind ultima lună a anului, suntem tentați să facem o retrospectivă a ceea ce am experimentat, asimilat, învățat, schimbat și să ne propunem alte experiențe care să ne conducă și/sau să ne aducă pe drumul menit. Suntem mai dispuși să ne privim pe noi prin prisma alegerilor noastre, cu mai multă indulgență și compasiune, dar aceeași atitudine o manifestăm și față de cei dragi ... trecem mai ușor peste nemulțumirile și așteptările legate de ei sau mai bine zis, le vedem dintr-o altă perspectivă ... prin energia iubirii.

Haniel ne aduce luna aceasta multă PASIUNE în tot ceea ce facem și mai ales, acum punem bazele unei înoiri a vieții noastre și în special a carierei profesionale. Făcându-ne retrospectiva și uitându-ne înapoi, înțelegem că, pentru a merge înainte avem nevoie să ne îmbunătățim viața. Avem energia și resursele necesare pentru a aduce aceste schimbări și a face alegeri pe care în trecut, poate le consideram mult mai dificile sau mai dureroase. Este acel moment din viață în care, poate nu știm foarte clar ce urmează să facem dar știm foarte clar ce NU MAI VREM să facem, CE și pe CINE nu mai dorim în viața noastră.

Primele zece zile ale lunii aduc o sensibilitate legată de copii dar mai ales de noi și de copilul nostru interior. Metatron este alături de noi pentru a ne face mai atenți la acest aspect al ființei noastre. Este o lună plină de sărbători în centrul cărora sunt copiii. Ce frumos este să putem să ne redescoperim copilul din noi și să interacționăm sub această formă, să ne dăm voie să ne jucăm. De asemenea, suntem mai sensibili la aspectele sociale legate de copiii fără familii și fără posibilități financiare. Putem să facem un inventar al vieții noastre și să ne aducem aminte care au fost nevoile noastre de copil și cu ce ne-am încărcat copilul interior pe parcursul vieții. Astfel, avem ocazia să aducem o BUCURIE pe care noi considerăm că nu am avut-o ca și copii, unor copii care nu au alte posibilități. Ca să ne vindecăm copilul interior și să echilibrăm tot ce este în dezechilibru, cea mai eficientă atitudine este cea de A DĂRUI. Când dăruim din suflet, sufletul se vindecă și BUCURIA celorlalți devine BUCURIA noastră.

Pentru zilele de 11, 12 și 13 decembrie am cerut mesaje separate deoarece sunt zile care aduc energiile unor sincronicități și ele sunt astfel zile aparte.

11.12.13 este o zi în care avem nevoie de LINIȘTE. Este o zi a noastră cu noi și cu Sinele nostru interior. Avem nevoie de liniște pentru a ASCULTA vocea interioară, mesajele îngerilor sau ghidarea Divină. Ne este recomandat să evităm spațiile aglomerate și zgomotoase, să medităm și să ascultăm ce vine spre noi, pentru căă este o zi în care vom primi răspunsuri la rugăciunile noastre de până acum.

12.12.13 este o zi în care atenția noastră cade pe CURĂȚARE și DETOXIFIERE. Vom primi în continuare răspunsuri la rugăciunile noastre însă este necesar să facem spațiu pentru ceea ce primim, renunțând la ce este toxic pentru noi. Nu putem să ne însănătoșim cât timp credem că suntem bolnavi și continuăm să luăm medicamente ... nu putem să ne simțim fericiți în corpul nostru cât timp îl agresăm cu diete mai mult sau mai puțin corecte ... nu putem să ne manifestăm puterea interioară, cât timp credem că suntem slabi și/sau victime ale vieții/societății/sistemului/guvernului ... Este o zi bună pentru a ne curăța de astfel de credințe, pentru a putea pune în loc convingeri bazate pe pozitivism și optimism.

13.12.13 este ziua în care îngerii ne confirmă că suntem pe calea cea bună. Așteptările noastre pozitive au fost auzite de îngeri și mai ales, au fost împlinite. Tot ce trebuie să facem este să așteptăm cu CREDINȚĂ momentul manifestării lor în lumea fizică. Mai mult decât atât, ei vor continua să aducă în viața noastră oportunități și să vegheze asupra noastră pe măsură ce continuăm să rămânem în credință.

În zilele care rămân până la Crăciun ne vom pregăti pentru această MINUNATĂ sărbătoare. Este o perioadă în care ne vom centra pe latura noastră spirituală și pe purificarea sufletului. Vom continua să ardem ce avem de ars și să transformăm energia în sensul cel mai pozitiv pentru noi.

Momentul Nașterii Lui Isus aduce un echilibru în balanța practicilor spirituale. Vom înțelege că este important să ne privim viața cu respect și că practicile spirituale ne ajută să ne imbunătățim perspectivele cu care ne abordăm propria viață.

Pentru data de 25 decembrie s-a dorit a ne aduce un mesaj, arhanghelul Rafael. Este un mesaj al MIRACOLELOR venite din INTERVENȚIA DIVINĂ. Iată că, ziua nașterii Domnului nostru Isus Cristos este o zi a miracolelor, în care noi toți suntem BINECUVÂNTAȚI, în care primim darurile Creatorului, în care credința noastră este răsplătită, o zi în care primim răspunsuri la rugăciunile noastre în modalități neașteptate. De când am întors această carte, îmi sună continuu în minte: BUCURAȚI-VĂ! BUCURAȚI-VĂ! BUCURAȚI-VĂ!

Ultimele zile ale lunii și implicit ale anului 2013, ne deschid noi perspective de abordare a vieții și a carierei profesionale. Îngerii ne spun că o parte din misiunea noastră ține de procesul consilierii. Experiențele noastre de viață, trăirile și conștientizările noastre pot fi puncte de început în acest proces. A împărtăși face parte din procesul consilierii și, de cele mai multe ori noi credem în mod greșit că, pentru a-i consilia pe alții este nevoie ca noi să avem o viață perfectă și la rândul nostru, să fim perfecți. Până la urmă, ar fi bine să ne răspundem la întrebarea ,,Ce înseamnă perfect?,, Răspunsul ne va aduce impulsul de care avem nevoie.
Îngerii sunt alături de noi și ne ajută să ne dezvoltăm acele aptitudini necesare pentru a urma această cale.

O lună decembrie definită prin BUCURIE și MIRACOLE .... Bucuria eliberării de ce este vechi și nefolositor, bucuria jocului de copil, bucuria transformării și purificării ... MIRACOLUL INTERVENȚIEI DIVINE în manifestarea puterii interioare prin practici spirituale.

Așa să fie și așa este !
Mulțumesc 
Monica Turic


joi, 28 noiembrie 2013

...cu gândul la prietenii mei de suflet, cei ale căror adieri de aripi le simt în fiecare moment de incertitudine, cei ale căror arome de tămîie și vanilie îmi ridică vibrația, cei ale căror mesaje mă ghidează spre împlinirea misiunii ... Da, pentru ei ..

Bună ziua, dragii mei ...

Încerc să mă dumiresc cu ce să încep și îmi este greu să localizez în timp un moment important pe care să-l iau ca reper de început al acestei călătorii ... Viața mea a fost și este o minunată călătorie. Totul a început cu multe secole în urmă și totuși, totul este atât de real și de prezent. Am început această călătorie ca suflet tânăr și stingher ... o experiență aici, o alta dincolo ... secolele au trecut, sufletul a evoluat și, iată-mă AICI și ACUM, într-un moment de contemplare și înălțare ...

Sunt alături de voi ... de voi cei care mi-ați fost de atâtea ori aproape. Da, voi cei care sunteți AICI ! Ne cunoaștem de atât de mult încât, aproape am uitat să ne privim atent. Mi-e dor de voi și îmi doresc ca împreună să ne reamintim unii de alții, să ne reamintim de noi ...

Vă invit să călătorim împreună. Calea este atât de minunată ....